5 oct. 2008

Pokara

Imi place la nebunie in Kathmandu, dar mi-am zis sa vad si alt oras din Nepal si chiar daca nu era momentul potrivit pentru vizitat Nepalul, incepuse musonul, am plecat spre Pokara in speranta unei ferestre de vreme frumoasa.


Am mers pe un drum ce urca si cobora pante foarte abrupte, pe langa plantati de orez si banane ( bananele la ei cresc peste tot ), alunecari de teren si drumuri inundate cu un autobuz vechi, care transporta mai multe capre decat oameni si care a schimbat 3 cauciucuri. Dar toate astea sunt absolut normale acolo si nimeni nu era nervos sau socat, toata lumea ajuta cum putea. Stiu cateva persoane care daca ar fi fost obligate sa faca aceasta cursa in aceste conditii ... ce reacti ar avea, asta m-a amuzat teribil si tot drumul am ras singur in coltul meu.

Orasul este mult mai mic decat Kathmandu, poate nu la fel de incarcat de istorie dar foarte boem si mult mai aerisit, trebuie revazut in afara musonului.


Devil s Falls.

Asta era principalul motiv pentru care ma aflam aici, pe vreme frumoasa trebuia sa vad 2 optmiari si 5 saptemiari, extraordinar de frumos, abia asteptam sa ajung aici.

Dar vremea nu a fost frumoasa, degeaba am asteptat eu 3 zile ca asta a fost tot ce am vazut.


In una din seri am prins conturul varfului Dhaulagiri 8168m intr-un apus superb pe malul lacului Fewa, absolut superb, asa ca nu am ce face, trebuie sa ma intorc in afara sezonului ploios.

Kathmandu 2008

2 ani de zile am visat sa ma intorc in Kathmandu iar in ultimile 2 zile nu am mai putut sa dorm de emotii stiind ca ma intorc in acest loc extraordinar.
Am ajuns in jur de ora 3.30-4 in oras si am ramas socat de cata lume era afara in strada alergand, facand yoga sau jucand fotbal, LA 4 DIMINEATA.

Totul este foarte ieftin fata de Europa dar nu la fel ca acum 2 ani, motivul fiind o criza foarte severa de carburanti si aici si in India ( pe drumul dintre India si Nepal am ramas blocati 12 ore de soferii nemultumiti de lipsa carburantului).


Am tras la acelas hotel ca si in urma cu 2 ani si chiar daca nu dormisem de 2 zile am iesit sa vad orasul care imi place atat de mult. Am fost sa iau masa acolo unde mancam deobicei si nu era nimic schimbat, ba chiar am baut ceaiul dintr-un pahar in care am baut si acum 2 ani avand o crapatura ciudata.


Totul era la fel aici in orasul de care m-am indragostit si nu puteam decat sa ma bucur. Mi-am asamblat bicicleta si am plecat sa il savurez pe indelete strada cu strada. Strada fiind, ca in toata asia locul in care se intampla tot.

Croitorie mobila.

Spalatorie.

Kiromantie.

Indiferent de religie, aici oamenii sunt mult mai credinciosi, altarele dedicate zecilor de zeitati sunt pretutindeni iar oamenii se opresc in fata fiecaruia pentru rugaciune.

Sadu, sau oamenii sfinti care au renuntat la tot ce este lumeste pentru meditatie si rugaciune.

Anul acesta bonusul au fost maimutele de la Pashupatinath care faceau salturi in raul Bagmati aproape secat in uralele a zeci de spectatori printre lemnele nearse de la incinerari si copii care isi disputau si ei partea lor de rau.

14 sept. 2008

Vulcanii Noroiosi


Sunt 2 zone de eruptie, sau cum spun localnicii, pacla mare si pacla mica. Pacla mica este amenajata, adica are parcare si un portar la intrare care te roaga sa nu fumezi sa nu bagi lemne si sa nu strici conurile, care de altfel sunt cam 5-6 la numar dintre care conul principal se inalta la 7-8 metri.


Pacla mare este mai departe de drumul principal si trebuie sa mai mergi si pe jos de unde lasi masina ( cca 500m ) dar este mult mai spectaculoasa ca surata ei mai mica, suprafata fiind de cel putin 3-4 ori mai mare iar numarul conurilor sare de 50, unele avand in diametru si 3-4 metri.

Ciucas

Nu stiu care a fost motivul, sau daca a fost vreunul, cert este ca nu ajunsasem inca in Ciucas pana acum, si cum nu avem prea mult timp la dispozitie dar vroiam si ceva nou, am ales Ciucasul.

Am ajuns in jurul pranzului la complexul Muntele Rosu unde am lasat masina si am plecat pe un traseu stabilit de acasa, stiam ca este un munte mic asa ca am mers destul de relaxat stiind ca este timp suficient sa ajung in creasta. Dupa cca o ora am trecut de cabana Ciucas care este dezafectata din 2000 iar la ora 15.00 eram in varful Ciucas 1954m.
Am asezat cortul la 100m sub varf pentru ca batea vantul foarte tare si m-am pus pe asteptat apusul la un pahar de vin.

La 5 si 30 am iesit din cort, vroiam sa ajung pe varful Gropsoarele si apoi inapoi acasa, din pacate lipsa de timp mi-a oferit ocazia sa vad un rasarit superb. Data viitoare sper sa am mai mult timp pentru ca mi-a placut aici.