Negoiu in apus

Dupa ce am coborat de pe Cozia, am pus biclele pe masina si pe la 13, eram sus la Balea. Am reusit cu greu sa gasim locuri de parcare, biclele le-am dus in magazia restaurantului ( forte de treaba baietii ), rucsacul in spate si...la drum, deabia asteptam sa ies din tiganeala asta.

Cum am ajuns in creasta, varful Negoiu era invaluit in nori care fugeau peste el lasandu-ti impresia ca viscolul spulbera zapada..

Refugiul Caltun era plin, ca deobicei in aceasta perioada a anului, ne-am facut loc ssi noi pentru sacii de dormit si am plecat in graba spre varful care ascundea de acum ultimele raze de soare, doar cu aparatul foto si frontala.

Am ajun sus doar sa mai prindem ultima sclipirea a soarelui din acea zi, peste lacul Vidraru in sud si tot Fagarasul cu Moldoveanu si Vistea in zare.

Stiam ca lipsa norilor vor face ca apusul sa fie frumos, doar frumos, dar in acelas timp coborarea la frontala va fi superba.

Dimineata soarele a inrosit totul in jur si imediat capritele si-au facut aparitia din ce in ce mai curajoase.

Mi-ar placea sa ma mut aici...

...Doamne cum trecem noi pe langa lucrurile care dau culoare vietii si tot spre "griul " oraselor ne grabim.

Mi-ar placea sa fiu liber. Chiar daca nu sunt incatusat tot nu sunt liber, liber asa cum era Zorba Grecul.

Biciclind pe Cozia

Pentru o tura de bicla usoara dar si frumoasa, Cozia este locul perfect, o tura de o zi lejer. Lasi masina in Berislavesti si o iei la pedala, sau ... ma rog, la copita.


Sunt 20 de km pana la releu, dar este foarte placut pentru ca aproape toti sunt la umbra prin padure, pe langa fanete si paraie pe o panta nu foarte abrupta, pe care faci fara prea mari eforturi 4 ore la urcare si maxim o ora coborarea.

Din pacate, drumul fiind bun urca destul de multe masini si odata cu ele si specia de animal: "manelopantofarogratargiu" care cica a venit la munte. In rest toate sunt frumoase, cabanierul este un super baiat, ciorbita este dementiala, conditiile sunt modeste, dar fara exceptie apusul si rasaritul de aici sunt bestiale.

Lasarea intunericului este alt motiv de bucurie pentru ochi, luminile Calimanestiului si ale altor satese vad pana dincolo de Valcea unduind pe langa Olt ca un sarpe fosforescent, iar la rasarit pe muntii de peste Olt se vede umbra vf Cozia.

Coborarea este fantastica dar din pacate prea scurta, cu parere de rau ma indepartez de varf dar ma bucur stiind ca ma asteapta transfagarasanul.