ZEITA DE TURCUAZ

Cho Oyu vazut din Tingri.
Tabara de baza ( BC 5300m ), inca mai era vegetatie.

Din tabara de baza pana in tabara de baza avansata ( 5700m ), transportul bagajelor se face cu ajutorul iacilor.

Ace de gheata ( varfuri de pana in 6500m, mai tehnice decat multi optmiari ).
Pelerini si negustori trecand Nangpa La.

Furtuna a durat aproape o saptamana, timp in care, s-au creat zvonuri ca varful nu va putea fi abordat anul acesta.

Drumul peste ghetarul Giantse pana in tabara 1 ( T1 6400m ).

Killer slope este o portiune de 3-4 sute de metri diferenta de nivel pe o panta foarte abrupta.

Tabara 1 ( T1 6400m ) dupa furtuna de aproape o saptamana. Jumatate din corturi sunt acoperite complet de zapada.

Pe varf inca este furtuna.

Spre tabara 2 ( T2 7100m ), in spate se vede tabara 1.

La aceasta altitudine, chiar si un mic accident poate sa-ti fie fatal, ai mare noroc daca te coaboara cineva. ...caci micuti sunteti de sus ( dincolo de 8000m sau zona mortii ).

Cand am vazut Everestul am stiut ca sunt pe varf, jumatate din drum era facut ( pana pe varf am facut mai bine de o luna, cealalta jumatate, drumul de intoarcere, aveam sa-l fac in 2 zile).

 

Obosit dar fericit.

Sanii zeitei de turcuaz.

O mica fereastra in furtuna dezlantuita dupa plecarea noastra ne permite sa mai vedem pentru o clipa Zeita de Turcuaz.

Tibet

Pentru ca imaginile spun mai mult decat cuvintele am sa descriu tibetul si tibetanii in fotografiile care cred eu ca reprezinta cat de cat stare de fapt a lucrurilor. Tibetanii sunt tinuti de catre chinezi in saracie si" intuneric " iar cei care trec granita spre Nepal pentru a merge la liderul lor spiritual Dalai Lama sunt impuscati. Nu aveau scoli, nu aveau curent, de televizor nici pomeneala, iar cei care aveau puteau sa vada doar posturi chinezesti unde erau intoxicati cu propaganda marelui partid ( TVR inainte de 89" ).

Inca de la intrarea in tara facem cunostinta cu saracia si traiul greu al oamenilor de rand.

Pentru ca nu poti sa intri cu masina in China, bagajele sunt carate in mare parte de femei si copii.

Probabil vedeau pentru prima data un aparat foto.

O familie de tibetani cu care ne-a fost imposibil sa ne intelegem, noi nu le stiam limba iar ei nu o stiau decat pe a lor.

O ulita dintr-un sat tibetan, pe garduri si pe casa este pusa balega de iac la uscat pentru a face focul ( multi dintrei cei de aici nu au vazut copac in viata lor ) .

Piata din satul Tingri.

Satul Tingri si recoltele de grau din jurul acestuia.

Cred ca nici macar nu stiau ca sa inventat o masina care sa spele rufele.

Scaldatul la 4500m in apele topite din ghetari.

Probleme cu masinile chinezesti.

Pasang ( Vineri ), ajutorul de bucatar, cara apa avand picioarele invelite in pungi sa nu se ude si primea 1$ pe zi.

Un tibetan care cara bagaje din tabara de baza in tabara 1 incaltat cu tenisi chinezesti din panza, fuma la aproape 6 000m si cerea de mancare la toti cei pe langa care trecea.

Tibetanii, proprietari de iaci facand pauza de masa si mancand faina de orez sau grau amestecata cu apa.

...si poate mai este o speranta.

"Marele Alb"

Cand intri in Tibet ( acum China ) incepi de fapt sa urci, din Zhangmu (2300m ) pana in Nyalam ( 3700m ) sunt 150km si faci cam 3 ore cu masina, urcand pe un drum ce serpuieste spre podisul Tibet . De aici incolo nu mai sunt copaci si incepi sa simti altitudinea, nu mai poti sa stai fara ocelari si fara sa te protejezi de soare, trebuie sa bei apa iar drumul de apropiere presupune pauze de 2-3 zile in care se fac ture de aclimatizare.

Intre Nyalam si Tingri ( 4300m ) sunt 250km, trecand peste Lalungla ( 5050m ) trecatoarea aflata la cea mai mare altitudine din lume si am facut cam 5-6 ore, tot acum am vazut si primul opt miar, Shishapangma 8013m, cel mai mic din cei 14 giganti ai planetei.

Tingri. In momentul cand in departare a aparut micutul satuc, Ram, base camp managerul nostru mi-a facut un semn si mi-a aratat un varf, unul din multele care se vedeau in zare.


…Everestul.
Am vrut sa zic ceva, dar…ce sa zic, ce puteam eu sa spun mai presus de privelistea care o aveam. Marele alb, de fapt, cel mai mare alb, Chomolungma, ‘ zeita mama a pamantului ‘8848m

Langa el, mai mare ( din cauza ca era mai aproape ) Cho Oyu 8201m, al saselea varf ca inaltime din lume si destinatia noastra. Eram in locul in carea am visat sa fiu de cand ma stiu, eram pe acoperisul lumii.