Pentru ca urma sa intram in desertul Atacama, unul din cele mai aride locuri din lume, spun unii ( cel mai arid, dupa altii), a trebuit sa aprovizionam absolut totul pentru 5-7 zile de aventura. Asa ca, dupa multe pregariri si cumparaturi, am luat-o din loc. Si pentru ca nu mai aveam bani de motorina, dupa toate cumparaturile facute, am tractat-o, pe rand, cu bicicleta, toti cei 220km care ne desparteau de tinta finala, vulcanul Ojos del Salado.( foto Ion Mihaila )
Salar de Maricunga, un fund de mare care acum a ajuns la 3751m, apa s-a evaporat, ramanand doar sarea, care creeaza o imagine uluitoare.
Prima tabara, in drumul catre varful vulcanului este Laguna Verde 4328m, Din pacate noi am pris-o albastra, si totusi superba. Inconjurata de mici izvoare termale cu ape sulfuroase, calde.
Un loc lipsit total de viata dar foarte spectaculos prin cromatica si forme de relief.
...ca doar un om a mers pe apa ... fumata poveste, uite aici la Jhon.
Cum reusesc pasarile flamingo sa traiasaca in desertul asta si doar cu o anumita planta care creste in astfel de lacuri, imi este greu sa inteleg, dar ma bucur ca reusesc.
...laguna plina de pasari flamingo...200km cel mai apropiat oras...liniste ( cand oprea Andrei lautarii)...inconjurat de vulcani de peste 5000m si gandul ca in cateva ore o sa mancam, MANCARE... superb moment.
Salar de Maricunga, un fund de mare care acum a ajuns la 3751m, apa s-a evaporat, ramanand doar sarea, care creeaza o imagine uluitoare.
Prima tabara, in drumul catre varful vulcanului este Laguna Verde 4328m, Din pacate noi am pris-o albastra, si totusi superba. Inconjurata de mici izvoare termale cu ape sulfuroase, calde.
Un loc lipsit total de viata dar foarte spectaculos prin cromatica si forme de relief.
Inotatori innascuti.
Isi ingrijesc odraslele, stand nemancati si cateva saptamani.
Cantareti.
Extrem de curiosi.
Civilizati.
Sociabili.
Barfitori.
Dar mai ales iubareti.
In acelas tur catre Insula Magdalena, pentru a vedea pinguini magelan in stramtoarea cu acelas nume, era inclusa si o oprire langa o insula cu foci.
Calatoria de 3 ore cu barca, a fost probabil cel mai greu moment din viata mea, nu-mi aduc aminte vreun moment mai inspaimantator ca acesta. Rau de mare, frig, umezeala, barca mergea foarte repede si fiecare val il simteam in rinichi, nu aveam de ce sa ne tinem si nu putine au fost momentele in care am dat cu capul de barile din tavan. Cred ca daca mai trebuia sa mergem o ora, nu ca vomitam, direct muream.
