Vântul şi norii se dau în spectacol la altitudine, dacă îl urmăreşti în apus, atunci spectacolul e operă de artă.
După micul dejun şi o şedinţă foto care ne-a costat 30 de minute doar să aşezăm trepiedul să nu-l zboare vântul, am plecat în cea mai grea parte a expediţiei de până acum.
Ştiind că tot drumul este acoperit de nisip şi că mare parte din traseu va trebui să împingem la bicle, am scos portbagajele şi tot echipamentul l-am pus în rucsaci iar toate hainele pe noi.
Cei 30 de km din ziua a cincea au fost şi cei mai grei de până acum, vântul a suflat foarte tare, 10 centimetri de nisip fin pe tot drumul, 800m diferenta de altitudine până la 5300m şi penitentes de până la 2 m înălţime, totul încadrat în 8 ore fără nici o pauză.
Ştiind că avem refugii în fiecare tabără, nu am mai luat cortul iar când am ajuns în locul unde trebuia să fie refugiul Atacama şi nu l-am văzut...ne-a apucat disperarea, aveam varianta să continuam până la Tehos, sau să mergem înapoi la refugiul Claudio Lucerno, ambele variante erau dureroase fiind extrem de obositi, din fericire, norocul ne-a surâs şi am găsit refugiul. Murdar, mic, plin de nisip si cu vântul care şuiera prin toate colţurile, ne-am bucurat enorm. Chiar dacă am pierdut la "trasul la sorţi" patul, a fost un confort extraordinar iar la 20.00 eram în saci, rupţi de oboseală
Ziua a şasea a început cu vânt extrem de puternic şi zăpadă, nu am întâlnit aşa vânt nicăieri, nici măcar în Himalaya. Aveam 5 km şi 500 metri diferenţă de nivel până la refugiul Tehos şi înca 160m până la cota 6000m, am estimat 3-4 ore, am făcut 6 ore.
După pozele de la 6000m am coborât în refugiul Tehos, aici, fără să vorbim, am ştiut că nu putem să încercăm vârful a doua zi şi am hotarât să coborâm. Pur şi simplu nu eram echipaţi să facem încercarea asta, noi eram aici să mergem pe biciclete, vârful era un bonus, dar fără colţari, fără pufoaice, în afara sezonului şi cu Bogdan în teneşi, nu aveam cum să ne luăm bonusul.
Pentru a doua oara ajung până la Tehos şi plec fără vârf. Acum plec fără regrete, am avut o expediţie absolut fantastica cu aventuri, locuri noi, provocări şi oameni faini.
Ziua 5, cca 30 km si ziua 6 cca 7 km urcare si apoi 35 km coborare.
În total, peste 850 km, de la 4000m la oceanul Pacific şi apoi la 6000m, peste lacuri de sare, prin deşert şi prin munţi, de la 30 de grade la minus 15 şi probabil resimţit dublu, prin ploaie, soare şi aproape tot timpul vânt, bicicletele de la Pegas fără cusur,
...am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea '' drumeţului '' în Atacama.
