24 dec. 2007

Tibet

Pentru ca imaginile spun mai mult decat cuvintele am sa descriu tibetul si tibetanii in fotografiile care cred eu ca reprezinta cat de cat stare de fapt a lucrurilor. Tibetanii sunt tinuti de catre chinezi in saracie si" intuneric " iar cei care trec granita spre Nepal pentru a merge la liderul lor spiritual Dalai Lama sunt impuscati. Nu aveau scoli, nu aveau curent, de televizor nici pomeneala, iar cei care aveau puteau sa vada doar posturi chinezesti unde erau intoxicati cu propaganda marelui partid ( TVR inainte de 89" ).

Inca de la intrarea in tara facem cunostinta cu saracia si traiul greu al oamenilor de rand.

Pentru ca nu poti sa intri cu masina in China, bagajele sunt carate in mare parte de femei si copii.

Probabil vedeau pentru prima data un aparat foto.

O familie de tibetani cu care ne-a fost imposibil sa ne intelegem, noi nu le stiam limba iar ei nu o stiau decat pe a lor.


O ulita dintr-un sat tibetan, pe garduri si pe casa este pusa balega de iac la uscat pentru a face focul ( multi dintrei cei de aici nu au vazut copac in viata lor ) .

Piata din satul Tingri.

Satul Tingri si recoltele de grau din jurul acestuia.

Cred ca nici macar nu stiau ca sa inventat o masina care sa spele rufele.

Scaldatul la 4500m in apele topite din ghetari.

Probleme cu masinile chinezesti.

Pasang ( Vineri ), ajutorul de bucatar, cara apa avand picioarele invelite in pungi sa nu se ude si primea 1$ pe zi.

Un tibetan care cara bagaje din tabara de baza in tabara 1 incaltat cu tenisi chinezesti din panza, fuma la aproape 6 000m si cerea de mancare la toti cei pe langa care trecea.

Tibetanii, proprietari de iaci facand pauza de masa si mancand faina de orez sau grau amestecata cu apa.

...si poate mai este o speranta.

Un comentariu:

Anonim spunea...

buna dragul meu,
iarta-ma ca ma adresez ca unui prieten ,dar citind aproape tot ce ai scris pe blog-ul tau nu numai ca am ramas impresionata,dar iti marturisesc ca sunt uluita de sentimentele care le transmit cuvintele tale.
ma bucur ca te numeri printre acei oameni pentru care am o desibita consideratie si nu pentru ca mi-ar fi facut vreun favor vreodat' ci pentru ca au curajul sa mearga si vada viata asa cum o traiesc si altii,sa pretuiasca si sa ridice viata lor ,pana acolo incat bunatatea nici n-ar avea cum sa nu faca parte din viata lor.

te felicit si iti doresc succes in drumurile vietii tale !!